- 26 vizualizări
Doctorul în științe agricole MORARU Gheorghe s-a născut la 28 aprilie anul 1935 în comuna Iurceni, judeţul Lăpuşna, într-o familie de ţărani, fiind al 5-lea şi cel mai mic copil. A studiat la şcoala din satul natal până în anul 1949, anul când împreună cu familia au fost deportați în regiunea Irkutsk, Rusia.
În pofida greutăților şi obstacolelor greu de imaginat, în anul 1953 absolveşte şcoala medie din raionul Şitchino, după care a lucrat în calitate de muncitor într-o gospodărie silvică locală la colectarea rășinii din pădurile de conifere.
Ingenios şi captivat de tendința de a acumula cunoștințe profunde, tânărul Gheorghe Moraru îşi face studiile la Colegiul de Geologie din oraşul Irkutsk. După reabilitare (martie 1956) revine împreună cu familia în patrie.
Datorită perseverenţei şi insistenţei demonstrată pe perioada studiilor la Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chişinău şi având ca îndrumători aşa personalităţi notorii ca: A.E. Kovarschii, G.M. Şecun, L.S. Maţuc, D.D. Verderevschii, I.I. Prinţ, M.I. Sidorov, M.F. Lupaşcu ş.a., domnul Gh. Moraru a obţinut o bună pregătire teoretică şi practică. Un rol important în formarea profesională au jucat lucrările practice efectuate în întreprinderile agricole din ţară si nu în ultimul rând participarea pe parcursul lunilor de vară (1957-1958) pe lanurile desţelenite din Kazahstan.
După absolvirea Institutului Agricol din Chişinău (1961) obţine calificarea de inginer–agronom şi este repartizat în câmpul muncii în Gospodăria Experimentală raională „Miciurin”, raionul Nisporeni în calitate de agronom. În anul 1962 la propunerea conducerii raionului a fost transferat în gospodăria colectivă „Kotovschii” (cea mai mare gospodărie agricolă din raion) în calitate de adjunct al Preşedintelui Cârmuirii, dar şi agronom principal, unde prin colaborare cu Institutul de Proiectare în domeniul cadastrului funciar a fost urgentată proiectarea şi implementarea asolamentelor, reabilitarea plantaţiilor multianuale.
Primii paşi în cercetare i-a întreprins la Catedra de Ameliorare a Institutului Agricol din Chişinău (1964-1966) în calitate de doctorand. Investigaţiile iniţiate în cadrul temei de doctorat, sub conducerea academicianului A.E. Kovarschii, au fost direcționate spre ameliorarea şi studiul rezistenţei sorgului la temperaturi scăzute.
În activitatea sa ştiinţifică parcurge toate treptele – de la cercetător științific inferior şi superior, până la șef de laborator. Aşa, după finisarea studiilor doctorale a activat, până în anul 1972, în calitate de cercetător ştiinţific inferior în cadrul Secţiei de Genetică a AŞM. Ulterior este angajat, prin concurs (1973), în funcţie de cercetător ştiinţific superior la Staţiunea Experimentală de Ameliorare a Institutului Agricol din Chişinău. În perioada aa.1974 - 2006 activează în calitate de sef al Laboratorului Crearea materialului iniţial de ameliorare a culturilor de sorg, Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg al AŞP „Hibrid”. Indiscutabil este aportul doctorului Gheorghe Moraru la crearea unui genofond valoros de linii consangvinizate şi androsterile, pe baza cărora în colaborare cu doctorul în ştiinţe agricole Oleg Solonenco, şeful Secţiei de Ameliorare a Culturilor de Sorg a institutului nominalizat, au fost creaţi şi omologaţi 14 hibrizi de sorg.
Fiind înzestrat cu deosebite calităţi, muncind miticulos, cu dăruire de sine și dragoste în cele planificate pe parcursul vieţii a desfăşurat o activitate fructuoasă și multilaterală.
Munca cu abnegație i-a permis acumularea unui vast material experimental în domeniul ameliorării culturilor de sorg, ce a servit drept bază la susţinerea cu succes a tezei de doctor în ştiinţe agricole (1990), specialitatea 06.01.05 – ameliorarea plantelor şi producerea de seminţe cu tema: „Crearea materialului iniţial pentru selecţia culturilor de sorg în condiţiile Moldovei şi perfecţionarea procesului de ameliorare”. În baza rezultatelor obţinute au fost elaborate metode şi procedee de ameliorare şi cultivare a culturii de sorg.
Doctorul Gh. Moraru posedă calităţi organizatorice, ceea ce a demonstrat activitatea Sa în calitate de şef Laborator a Culturilor de Sorg, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM (2007-2013) și conducător a 5 proiecte de transfer tehnologic, destinate cultivării şi utilizării culturilor de sorg. Proiectele conduse de dumnealui s-au finalizat cu producerea seminţelor certificate de sorg de categorii superioare şi de prima generaţie.
La momentul actual îşi continuă activitatea fructuoasă în funcţie de cercetător ştiinţific coordonator, responsabil de grupul „Culturile de sorg” al Laboratorului Genetica rezistenţei plantelor al Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al USM.
Sub conducerea şi participarea nemijlocită a doctorului Gheorghe Moraru s-a creat un genofond vast ce constituie peste 2,4 mii linii consangvinizate şi androsterile de sorg pentru boabe, sorg zaharat, sorg pentru mături și iarbă de Sudan.
Drept realizare deosebită a Domnului doctor Gh. Moraru este crearea unei noi subspecii de sorg cu endospermul bobului sticlos, asemănător cu orezul și numită de autor - Soriz. Implementarea a 7 hibrizi și un soi de soriz în RM și alte țări demonstrează performanța acestor genotipuri prin obținerea recoltelor de boabe la nivelul porumbului. Bobul de soriz este utilizat pentru obținerea produselor alimentare, similare produselor din orez: crupe întregi și brizate, griș, făină, amidon, bere, nutrețuri combinate etc. Randamentul crupei, grișului și făinii din bob de soriz atinge 75-82%, pe când al crupei din orez este de 53-63% și respectiv 1,5-1,7 la grișul din grâu. Conținutul de proteine constituie 9,4-10,6 (la orez 6,5-8,5%), grăsimi 0,2- 0,5% și amidon 82-88%. Datorită proprietăților performante ale boabelor de soriz, renumita companie italiană Barillo s-a adresat cu inițiativă de a implementa în comun sorizul moldovenesc în Etiopia, țară cu climă extremă.
În colaborare cu savanţii Universităţii Tehnice din Republica Moldova sunt elaborate tehnologii de fabricare din soriz a produselor aglutenice pentru bolnavii de celiacă: pâine, pandişpan, biscuiţi, clătite, iaurt şi băuturi combinate.
Un rezultat valoros de perspectivă globală este obținut de către omagiat în rezultatul utilizării reușite a efectului de heterozigoție la combinațiile Mа1ma1 și a alelelor recesive ma2ma2, dd în hibridarea sorgului zaharat prin metoda tradițională de ameliorare. Acest procedeu (brevetat în a. 2012) a permis crearea hibrizilor: Porumbeni 4, Porumbeni 5 (omologați în RM în a.1999, 2001), SAȘM 1 și SAȘM 2 (omologați în RM în anul 2013) și Zăhărel (aflat în testare). Productivitatea biomasei hibrizilor constituie 80–90 t/ha în condiții fără irigare și peste 160–180 t/ha cu irigare.
S-a stabilit, că din 100 tone de biomasă a acestor hibrizi pot fi obţinute: a) la procesarea cu utilizarea liniei tehnologice de prelucrare a trestiei de zahăr - până la 50-55 t suc cu conţinut de glucide 13-16% şi 25-30 t biomasă uscată (bagasă); b) la însilozare - furaj cu capacitatea de 19-23t unităţi nutritive sau materie primă ieftină pentru obținerea a mai mult de 25 mii m3 de biogaz.
Prelucrarea sucului extras din 100 tone de biomasă asigură obţinerea a 4,5-5 t/ha bioetanol sau a 8-10 t/ha sirop zaharat, care după calitate poate fi un bun substituent al mierii de albine. Din 30 t de bagasă de sorg se obţin 16-18 mii m3 de biogaz sau peleji pentru a produce 15-17 mii kwh energie electrică şi aproximativ aceiași cantitate de energie termică.
În rezultatul testării la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor din România hibrizii SAȘM 1 și SAȘM 2 sunt înregistrați în Catalogul oficial, începând cu anul 2025 în România, cu posibilitatea cultivării industriale a acestora în toate țările Uniunii Europene.
Avantajele menționate de ordin agrobiologic și tehnologic ale hibrizilor de sorg zaharat Porumbeni 4, Porumbeni 5, SAȘM 1 și SAȘM 2 relevă perspectivele promițătoare ale extinderii suprafețelor de sorg zaharat în vederea: a) consolidării bazei furajere a sectorului zootehnic; b) sporirii producției siropului glucidic; c) lărgirii considerabile a producerii de surse deficitare de energie.
Competenţa profesională, rezultatele ştiinţifice obţinute de o înaltă valoare teoretică şi aplicativă, au fost recunoscute atât de savanţii din ţară, cât a celor de peste hotare. Implementarea acestor inovaţii în agricultura ţării şi în economia mondială permite deschiderea căilor efective pentru soluţionarea problemelor energetice, ecologice şi alimentare, care devin mai frecvente şi problematice în multe ţări ale lumii.
Realizările cercetărilor au fost reflectate în peste 66 lucrări ştiinţifice, inclusiv 14 brevete de invenție și adeverințe de soi de plante, 9 recomandări practice și 3 instrucțiuni tehnologice, privind cultivarea culturilor de sorg în Republica Moldova. Cercetările ştiinţifice de ameliorare a culturilor de sorg s-au soldat cu omologarea a 19 hibrizi de sorg în Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, Kazahstan şi Republica Belarus. Diseminarea rezultatelor s-a realizat prin prezentarea rapoartelor la simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale, participarea la Saloane de Inventică Naționale şi Internaţionale.
Rezultatele cercetărilor au fost apreciate cu Medalia ”Meritul Civic” (2015); Diploma de Onoare a AȘM (2015); Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2020).
Conducerea și colectivul IGFPP al USM apreciază înalt realizările valoroase şi performanțele în domeniul cercetării, activitatea prodigioasă profesională a dlui doctor Gheorghe MORARU și cu ocazia onorabilei anibersări adresează cele mai calde urări de sănătate, prosperitate şi perseverență și realizări marcante.
La Mulți Ani!